În cutia ruginită din sertar

I-am văzut mereu ochii liniștiți, visători, iubitori, în fiecare dimineață de vară în care stătea afară, pe terasă. Se trezea devreme, își făcea cafeaua și se ducea afară. În zilele ploioase sau reci, stătea la măsuța albă din bucătărie, lângă fereastră, dar mereu avea aceeași privire. Niște ochi căprui mari, luminați, sticloși, cu niște gene…