beauty breath daily lifestyle

Colectionari de amintiri

Un jurnal era atat de pretuit acum ceva ani, pentru ca detinea cele mai frumoase amintiri pe care le avem toti, pe care le colegem de-a lungul timpului si pe care le vedeam tare importante cat sa ajunga scrise, ca nu cumva clipele alea sa ne fie sterse, printr-o eroare din minte.

Azi nu prea mai tine nimeni jurnale, fizice, scrise de mana, cu desene si ilustratii care mai de care mai ciudatele pentru ca acea imagine dulce sa ramana cat mai clara. Pe de alta parte prin filele unui jurnal gaseai si clipe mai putin fericite, dar care au existat, au fost traite si te-au transformat.

Suntem colectionari de amintiri, toti, fiecare in parte stie de unde a pornit, ce a facut, de ce ii e teama, ce a gresit si cine i-a gresit, ce ii place, de a invatat, ce detesta, dupa ce tanjeste, ce vise si dorinte are, ce are de gand sa faca in urmatorii 5 ani si ce a facut cel mai bine anul trecut. Toti avem milioane de file scrise in minte, prin telefoane, prin storyurile de pe insta, prin amintirile starnite de facebook si optiunea de a-ti readuce in prim plan ce ai facut acum 4 ani pe data de 3.12.2015. Asa observi ca deja au trecut atat de multi ani de la acel eveniment din viata ta pe care inca il tii minte, de parca a fost ieri.

Aici voiam sa va vorbesc despre o calatorie pe care as vrea sa o planific.

O calatorie de cateva zile, cu masina, cu iubitul, in frumoasa Bulgarie.

Am avut o colega de facultate din Bulgaria si mi-a placut ideea de a ne vizita venicii mai “la pas” cu masina.

As face pregatirile rapid, strictul necesar, pentru un weekend departe de casa.

Cele mai inportante lucruri pe care sa nu le uit: borseta cu actele, banii si cardurile care sa stea la mine in permanenta, telefonul si incarcatorul ca nu cumva sa pierd ceva interesant care merita postat pe peretele amintirilor mele noi, o baterie externa care sa ma salveze in caz ca mergem si la pas prin vreun oras si raman fara baterie. o camera de fotografiat mica, de back up.

Masina trebuie sa ea pregatita pentru drum. As vrea ca aceasta calatorie sa imi ramana vie in memorie foarte mult timp, mai ales pentru ca ar fi prima calatorie cu masina, la drum lung, intr-o tara straina, unde sa ma bucur de cele mai frumoase momente si locuri splendide.

Prefer sa o pregatesc cu tot ce are nevoie ca aceasta vacanta sa ne fie cat mai lejera. O sa iau un carlig de remorcare pentru Dacie. Ca bagajele sa nu ocupe spatiu inutil in masina, iar un loc special sa le fie dedicat doar lor. De asemenea prefer sa iau si o cutie portbagaj, in caz ca lucurile mele nu au loc ca deh, sunt fata si mereu iau prea multe lucruri la mine. 😀 O rulota mica este perfecta pentru a-ti linistii masina ca nu o sa care tone de bagaje si in felul asta bancheta din spate si portbagajul pot respira mai linistite.

Pasul 2 ar fi planul pentru locurile in care vreau sa merg si in care vreau sa desenez amintiri frumoase alaturi de partenerul meu.

Bulgaria este o tara suprinzatoare asa ca am notat cateva puncte perfecte pe care trebuie neaparat sa le vizitam.

  1. Cele 7 lacuri din Rila
  2. Manastirea Rila
  3. Cetatea Cerven
  4. Nessebar
  5. Tsarevets

Colega mea de facultate ne-a povestit cate ceva despre lucrile in care traieste si mi-a starnit curiozitatea despre aceasta tara.

Pe langa toate astea, amintirile dintr-o vacanta de vis nu sunt niciodata traite pe deplin pana nu se intampla si ceva neprevazut.

Asa ca mereu o sa am o carte cu indicatii de ce trebuie sa faci cand dai de vreo belea si indeosebi o trusade prim ajutor. Doar daca o sa ramanem pe munte singuri si stingheri, panica nu o sa ne tina de urat.

Avem mii de ganduri prin care ne ratacin zilnic pentru ca avem un ritm al vietii parca scos din filme, avem necazuri si lucruri de rezolvat. Avem familii, planuri si regrete. Dar uite ca si asa… tot mai stii ce iubeai cel mai mult acum 10 ani, cat iti placea sa stai la bunici inainte ca ei sa nu mai fie, ce bine era vara cand nu munceai si cat iti lipseste prima zi de scoala.

Viata.

Te freamata, te raneste, te invata, te pregateste, te caleste, iti arata o alta fata a realitatii cand tu crezi ca le-ai vazut pe toate.

Prima mea amintire de cand ma stiu si pe care nu am notat-o pe nicaieri, este de la o serbare de la gradinita. Nu imi mai aduc aminte prea bine ce se intampla si ce se servea bun acolo. Stiu doar ca eram pe scena, Mos Craciun era undeva pe langa mine, eram in fata mamei si eram foarte curioasa.

Asta e prima mea amintire. De undeva de la 5 ani daca nu mai putin.

O amintire care a fost pastrata si alterata de-a lungul timpului pentru ca, la fel ca visele, cu cat timpul trece cu atat detaliile iti sunt sterse. Dar totusi a ramas. Si o pretuiesc, pentru ca e un lucru atat de mic si poate nesemnificativ nificativ pentru altii, da atat de important pentru mine.

Asa ca hai sa adunam cat mai multe amitiri, cat mai multe amintiri frumoase si sa radem de necazurile peste care am reusit sa trecem. Face bine pentru suflet.

Hai cu masina prin tara, hai sa vizitam vecinii, sa cunoastem oameni noi si sa adunam si mai multe amintiri. Hraneste-ti sufletul.

Articol scris pentru #SuperBlog2019 – Proba 13

Please follow and like us:
error

15 thoughts on “Colectionari de amintiri”

  1. O postare plina de senibilitate. Prima amintire… cred ca de undeva de la mare pe un prosop si un clop morosan sau intinzandu-ma dupa un glob din pomul de Craciun. Mi-e greu sa imi dau seama de cand sau de cat de reale sunt.

  2. O postare emotionanta si foarte frumos scris. Mai sa stii ca nu m=am gandit niciodata care a prima amintire, insa asa am flashuri cu imagini de cand eram mica

  3. Ce m-ai pus pe ganduri. Cred ca amintirile se cam combina cu ce iti este povestit. Oricum mi-ai dat o tema de casa, o sa mai reflected la ea. Frumos articol, multumesc.

  4. Foarte frumos si emoționant. Se vede ca ai pus suflet in tot ceea ce ai scris.

  5. cred ca primele amintiri sunt tot de pe la 4-5 ani, cand mergeam la tara cu tata, cand voiam sa scot apa din fantana, fugaream gainile si ne jucam sub un cort de celofan, aducand rosii si paine de acasa, sa mancam

  6. Amintirile sunt filele vieții noastre rămase într-o memorie scrisă sau nu, atâta timp cât viața ne permite. Cu toții ținem la amintirile frumoase deși rămân întipărite și celelalte, uneori mult mai adânc.
    Felicitări!

  7. Amintirile sunt acum in format digital. Noi am trait in alte vremuir. Pe vremea mea nu aveam posibilitatea sa-mi scriu pe un calculator jurnalul. Poate ca as fi facut-o. Din pacate aveam la indemana doar pix si hartie

  8. Scrii foarte frumos. 😘 Nu știu sigur care este prima mea amintire, dar îmi amintesc când făceam tumbe prin casă pe muzica de la radio.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *