Matilda

Nu se intampla des sa mergi pe strada si sa-ti treaca prin cap zeci, daca nu sute de ganduri care mai de care mai diferite care nu au nicio legatura cu ziua sau starea ta?

Ba da. Se intampla. Mereu.

Mergi pe strada si te deconectezi total de lumea pe langa care treci. Vezi doar un abis nesfarsit de agitatie si simti pasi repezi prin jurul tau. Atunci iti dai shut off la realitate si mergi pe ritmurile dictate de casti, pe un alt drum. Ajungi sa te gandesti la hainele celor din jur, la combinatiile de culori si texturi eronate pe care le fac (devi critic de arta vestimentara, un fel de Iulia Albu fara gaina sau reclamele de la Vitamin Aqua – wtf btw). Te gandesti la cladirile prea inalte si oamenii care platesc sa stea acolo (ca dupa un an doi sa caute in disperare chiriasi pentru ca spatiul e prea mic sau asteptarile lor prea mari). Te gandesti la zilele de vara doar pentru ca vezi un panou publicitar cu o excursie in Maldive, care costa mult prea mult si ramai doar cu gandul acolo. Te indrepti eventual catre marea ta romaneasca care iti ramane vesnic fidela concediilor. Te gandesti la iarna si ger la prima ora a diminetii pentru ca simti cum iti intra frigul in oase. M-am gandit adesea cum ar fi sa-mi iau schimburi la munca avand in vedere ca dimineata e decembrie, la pranz e august si seara e o combinatie intre primavara lui aprilie si octombria de toamna (bucuria de a termina scoala cu oroarea de a stii ca abia a inceput). Te gandesti la drumurile neasfaltate si gropile pe de Prelungirea Ghencea in care te-ai putea mutila daca ai face o greseala sa iti ridici ochii din pamant (p.s. nu purta tocuri, de niciun fel).

Te gandesti la batranii care aglomereaza fiecare ratb, pentru ca prezenta lor in piata la prima ora este egala cu importanta procentul de oameni prezenti la referendum. Te gandesti la animalele strazii care isi cauta un loc cald si te umaresc cateva blocuri doar-doar le iei si pe ele printr-o minune, acasa.

Te gandesti la multe, deviezi de la un subiect la altul, te gandesti la viitor, la trecut, la cupluri indragostite, la lipsa soarelui din viata ta, la responsabilitati, la telefonul care suna incontinuu, la copiii carora le trebuie atatea, la rabdarea greu pusa la incercare si printre toate astea iti mai faci si cruce prin fata vreunei biserici. Te duci la munca incarcat deja de pe drum.

Dar exista si parti frumoase. Chiar daca te opresti in timp cu tot stresul de pe capul tau, se intampla sa vezi si partea frumoasa a lucrurilor. Zambete.

Oameni care zambesc. Oameni tineri sau in varsta carora le sclipesc ochii de fericire, iar ea poate fi atat de firava uneori.

O bunicuta zambind in statia de ratb, un fetita zambind rusinata de oamenii prezenti dintr-un birou. Un tata mandru de copilul lui, o mama fericita ca va naste in curand.

Oamenii au multe lucruri de care sa fie fericiti, care sa ii faca sa zambeasca. Zambesti pentru lucruri diferite. Mici sau mari. Indiferent ca ai gasit o moneda azi pe strada sau ai primit o marire de salariu, indiferent ca azi cumperi un balsam de rufe nou sau maine iti vezi din nou mama plecata din tara de prea mult timp. Bucuriile sunt uimitoare si diferite, iar nimeni nu are dreptul sa ii ia altuia farama de fericire.

Este atat de bizar ce ti se intampla cand esti intr-o stare sufleteasca buna. Te gandesti la tot cerul si pamantul, dai inconjurul lumii de cateva ori pentru ca ti-ai cumparat pantofi. Ai o zi buna, mergi pe strada cu incredere, ignori fluieraturile clasice ale soferilor, mergi pe jos, te bucuri ca faci miscare la finalul unei zile pline cand lumea injura in masini inghesuite. Aproape ca dansezi de bucurie, zambesti, te gandesti la ce sa gatesti azi, la ce sa mananci in seara asta, iti dai seama ca ai cumparat lucruri noi pentru bucatarie, ai puterea sa iei niste decizii si chiar o faci. Cu hotarare.

Mi-am dat seama ca am crescut, am cumpatar o tigaie noua, a mea, complet din banii munciti de mine. E atat de simplu, un fapt minor, un nimic pt altii, dar n-ai idee cat de mult m-am bucurat eu cand am luat-o :)). O sa o numesc Matilda. 🙂

 

Fotograf: Razvan Iordache

MUA: Georgiana Purlaca

11 Replies to “Matilda”

  1. Alexa says:

    Da! Chiar te pune pe gânduri acest articol!Trebuie sa fim mai prezenți în viețile noastre si sa fim recunoscători pentru tot ce avem! Sa ne bucure si cele mai mărunte lucruri!💖

  2. Madalina Oros says:

    Sa stii ca ma regasesc in cele spuse de tine, si mie imi zboara ideile in cap non-stop si intorc pe toate partile chestii care in esenta sunt asa straight si simple :))

  3. Anca says:

    Ce frumos ai povestit, intr-adevar lucurile pentru care muncim noi le ingrijim mai bine.

  4. Mirela Marin says:

    Lumea este așa cum e, iar noi suntem ca ea!
    Ducem cu noi stările prin lume și uneori le lăsăm acolo sau,
    le luam de acolo și le aducem acasă.
    Matilda, să faci treabă bună ! 🙂

  5. coco says:

    da, chiar zambesc pe strada pentru multe lucruri, imi place sa observ diverse si ma intristez cand vad lucruri neplacute! fac parte din viata noastra totusi!

  6. Cam greu în ziua de azi să întâlnești oameni care zâmbesc și se bucură de lucruri mărunte. Consider că unele persoane se stresează prea mult, când ar trebui să zâmbească mai mult.

  7. Sa te distrezi la maxim in bucatarie cu Matilda! 😛 Frumos spus!

  8. Oana Durican says:

    Si eu de multe ori ma gandesc ca nu trebuie sa privesc numai la mai bine, desi e normal si de dorit, dar trebuie sa-mi indrept gandurile si la cei mai aletfel, iar eu sa fiu recunoscătoare pentru ceea ce am.

  9. Andra kat says:

    Cand mi am cumparat prima tigaie, am fost entuziasmata ca la primul ruj :))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

© 2018 Daiana . Powered by WordPress. Theme by Viva Themes.